Bancnote romanesti si straine de vanzare
* Inapoi la Articole


      Istoria personalitatilor aparute pe banii românesti începe în 1880, când chipul lui Carol I a fost gravat pe moneda de 5 lei, sub titulatura „Carol I domnul României". În 1881, dupa proclamarea României ca regat, pe monede s-a scris „Carol I regele României". Tot în 1881, este tiparita prima bancnota româneasca, cu valoare de 20 de lei si având pe revers chipul împaratului Traian.

    Tiparirea unei personalitati pe banii românesti nu devenise totusi o regula, majoritatea bancnotelor din acea vreme fiind ilustrate cu femei în diverse ipostaze reprezentând personificarea României. În 1917, au fost emise la Iasi trei tipuri de bancnote (10, 25 si 50 de bani) care au circulat numai în timpul Primului Razboi Mondial si care aveau reprezentata efigia regelui Ferdinand. A urmat apoi, în 1931, o emisiune de bancnote pe care a aparut chipul regelui Carol al-II-lea, dar si imaginea istorica a intrarii lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Regele Mihai a aparut si el pe aversul monedelor de 5 si 20 de lei emise în 1929 pentru a înlocui bancnotele cu aceeasi valoare, dar si pe monedele de 200, 500, 2.000, 25.000 si 100.000 de lei emise în 1946.

           Comunistii au mizat pe figuri istorice

    În 1943, pe bancnota de 5.000 de lei apar chipurile lui Decebal si Traian, lucru care se repeta si în 1947, pe bancnotele de 100.000, respectiv 1.000.000 de lei emise înainte de stabilizarea monetara din vara acelui an.
    Odata cu venirea la putere a comunistilor si cu stabilizarea monetara din 25 iunie 1947, alegerea personalitatilor aparute pe banii românesti intra într-o noua era. S-a mentinut aparitia personalitatilor istorice, dar acestea au fost selectate pentru a corespunde propagandei comuniste. Trei mari figuri au dominat imaginea banilor din perioada României socialiste: Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu si Alexandru Ioan Cuza. Primul a aparut pe bancnotele de 1.000 de lei (emise în 1947 si 1948) si 25 de lei (emise în 1952 si 1966), Balcescu a figurat pe bancnotele de 1.000 de lei (emise în 1950) si 100 de lei (emise în 1952 si 1966).     Comunistii i-au pus pe bani si pe conducatorii Rascoalei din 1784, Horea, Closca si Crisan. Figurile celor trei au aparut pe bancnota de 500 de lei emisa în 1949 si ramasa în circulatie pâna la reforma monetara din 1952.

           De la Brâncusi la Eminescu

    Dupa 1989, imaginea banilor românesti a fost schimbata în mod radical. „Odata cu prabusirea comunismului a aparut necesitatea de a schimba bancnotele, întrucât cele vechi aveau însemnele regimului ceausist. În privinta figurilor care au aparut pe bani decizia a fost simpla: personalitati ale civilizatiei si culturii românesti care n-au avut o implicare politica fatisa, pentru a se evita anumite interpretari mai ales ca la începutul anilor '90 zona politicului era foarte tensionata", explica Mugur Stet, purtatorul de cuvânt al Bancii Nationale a României.

    Inflatia galopanta din primi zece ani de democratie a avut grija sa fie loc pentru toata lumea pe imaginea noilor bani. Leul se devaloriza de la o zi la alta, iar românii aveau parte de câte o bancnota nou aparuta chiar si de câte doua ori pe an. Le primeau cu o bucurie inexplicabila, curiosi sa vada „cine a mai aparut pe asta scoasa acum". Primul a fost Constantin Brâncusi, pe bancnota de 500 de lei emisa în 1991. Au urmat Mihai Eminescu, pe bancnota de 1.000 de lei (1991), Grigore Antipa, pe cea de 200 de lei (1992), Avram Iancu, pe bancnota de 5.000 de lei (1992), si Nicolae Iorga, pe hârtia de 10.000 de lei (1994), cea mai valoroasa din acel moment. Chipul marelui istoric a fost, timp de doi ani, un simbol al bunastarii în România. Pâna în 1996, când a aparut bancnota de 50.000 de lei, cu chipul lui George Enescu

           Bancnotele din polimer

    În 1998 au aparut înca doua bancnote noi: 5.000 de lei cu Lucian Blaga si 100.000 de lei cu Nicolae Grigorescu. Leul continua sa se devalorizeze si România mai avea personalitati care meritau onoarea de a fi imprimate pe bani. În 2000, Aurel Vlaicu privea gânditor de pe bancnota de 500.000 de lei, iar în 2003 a fost emisa si cea de 1.000.000 de lei, marcata de figura lui Ion Luca Caragiale.

    La reforma monetara din 2005, bancnotele au pierdut patru zerouri, dar au pastrat acelasi aspect si aceleasi personalitati imprimate pe suportul de polimer. Pe lânga cele existente, au mai fost emise bancnotele de 200 si 500 de lei, care au „recuperat" doua figuri marcante iesite din circuit odata cu disparitia unor bancnote mai vechi ucise de devalorizarea leului: Lucian Blaga, respectiv Mihai Eminescu. Alaturi de ei, pe bancnotele aflate în circulatie la momentul de fata se mai afla: Nicolae Iorga (1 leu), George Enescu (5 lei), Nicolae Grigorescu (10 lei), Aurel Vlaicu (50 de lei) si Ion Luca Caragiale (100 de lei).

           Monedele

    Daca în timpul monarhiei pe reversul monedelor aparea figura regelui aflat pe tron, în comunism a disparut obiceiul de a avea figuri reprezentative si pe banii de metal. Dupa 1989 au aparut trei monede cu personalitati pe revers, toate emise în 1991 si ramase în circulatie pâna în 1996. Stefan cel Mare a aparut pe moneda de 20 de lei, Alexandru Ioan Cuza pe cea de 50 de lei, iar Mihai Viteazul pe moneda de 100 de lei. În 2000 au fost emise monede de 1.000 de lei avându-l pe revers pe Constantin Brâncoveanu. Acestea au circulat pâna în 2004.

           Cine decide înfatisarea banilor

    Mecanismele prin care Banca Nationala a României stabileste ce personalitati merita sa fie imprimate pe bancnote sunt relativ simple: Directia Emisiune, Tezaur si Casierie este cea care, pe lânga macheta propriu-zisa a unei bancnote, propune Consiliului de Administratie al BNR si o figura marcanta dintr-un anumit domeniu. Consiliul format din noua membri, în frunte cu guvernatorul Mugur Isarescu, are ultimul cuvânt.

    „Cei din Directia Emisiune, Tezaur si Casierie sunt persoane discrete, care nu vor sa apara în presa. Pe desenatorii de bancnote, spre exemplu, nu-i cunosc nici eu. Ei detin secretele elementelor de securitate imprimate pe bani si e normal ca identitatea lor sa fie secreta. În privinta personalitatilor pe care ei le aleg nu este vorba despre nimic senzational. Sunt niste dezbateri interne în care se aleg figuri marcante din anumite domenii, propunerile lor nu se bazeaza pe studii sau sondaje. Este si ceva subiectiv, inevitabil. Dar daca luam toate bancnotele, avem pe ele reprezentantii de vârf din fiecare domeniu. E greu sa fie contestati de cineva. Noi nu avem intentia de a face vreo clasificare prin imprimarea cuiva pe bancnote", spune Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR.

           „Rodica"

   Purtatorul de cuvânt al BNR explica si motivul pentru care, dupa 1989, s-a hotarât renuntarea la figurile istorice care apareau pe bani si înlocuirea lor cu nume importante din cultura si civilizatia României: „Pe de o parte, românii se simt mândri ca au aceste personalitati si sunt recunoscute, pe de alta parte si strainii, când se uita pe o bancnota, sunt curiosi sa afle cine e pe ea. Dupa ce s-a ajuns la aceasta concluzie, s-au ales diverse domenii: muzica, pictura, filosofie, literatura, etc. Cei de la Directia Emisiune, Tezaur si Casierie au luat-o pe rând: la muzica îl avem pe George Enescu, incontestabil cel mai mare compozitor al nostru. În pictura, Nicolae Grigorescu e unul dintre cei mai mari, recunoscut la nivel international. Pe bancnota de 10 lei cu Nicolae Grigorescu apare si «Rodica», un tablou care apartine Bancii Nationale si se afla în sala de consiliu. Aici, spre exemplu, putem fi acuzati de subiectivism, dar e ceva firesc".

Banca Nationala încearca sa stea departe de orice controversa despre alegerea personalitatilor imprimate pe bani, precum si de dezbaterile privind figurile care ar fi trebuit sa primeasca aceasta onoare si nu au primit-o. Merita stiut însa ca BNR emite periodic pentru colectionari monede închinate unor personalitati sau evenimente marcante.
„Nu poti sa faci atlasul personalitatilor din România pe bancnote. De aceea, Banca Nationala are si emisiuni numismatice, pentru colectionari, care au menirea de a populariza personalitatile marcante ale istoriei, civilizatiei si culturii românesti. Când se împliniste un numar rotund de ani de la nasterea sau moartea unei mari personalitati, noi avem emisiune numismatica. Banca Nationala are si menirea de a promova istoria, cultura si civilizatia României", explica Mugur Stet.



Articol aparut in ziarul Adevarul in ianuarie 2012


* Inapoi la Articole





IBNS Member 11061